Articole ştiinţifice româneşti accesibile online.

Rezultatele cercetării fundamentale constau din scrieri aparţinând unui gen literar special, pe care-l vom numi mai jos ``genul ştiinţific''. Comunitatea cercetătorilor fiind una intenaţională, s-a ajuns din diverse considerente economice ca cvasitotalitatea acestora să fie scrise într-o singură limbă, care astăzi este limba engleză.

Deşi această circumstanţă este în general benefică pentru progresul lumii ştiinţifice, ea prezintă şi inconveniente pentru nevorbitorii nativi de limba engleză. Aceste inconveniente nu compesează întotdeauna, şi mai ales nu compensează pentru toţi, avantajul accesului la întreaga literatură ştiinţifică prin învăţarea dialectului tehnic al unei singure limbi străine.

În două cuvinte, generalizarea folosirii englezei a fost însoţită de dispariţia acestui gen literar din limbile ``locale''. Astfel, studenţii care încă n-au ajuns să stăpânească nici măcar terminologia tehnică în propria limbă nu au încă acces la nici un fel de literatură ştiinţifică primară; experţii şi practicienii care practică o disciplină (cum ar fi una medicală) în limba maternă şi nu au motive foarte puternice să aprofundeze suficient engleza tehnică ajung să practice în baza unui contact mijlocit cu literatura primară; publicul în general devine rupt de discursul ştiinţific, la care nu poate avea acces decât prin intermediul popularizatorilor.

Pentru un cercetător, publicarea în limba maternă a unui articol important echivalează tot mai mult cu nepublicarea lui. Tot mai adesea articolele ştiinţifice sunt căutate în baze de date internaţionale (cum ar fi ISI Web of Knowledge sau PubMed) care recent nu mai indexează decât arareori publicaţii în alte limbi decât engleza (şi de fapt, tot mai rar, publicaţii chiar în engleză din ţări nevorbitoare de engleză).

Apariţia reţelei Internet şi accelerarea diseminării ştiinţifice au accelerat acest fenomen în ultimii 10 ani. Proiectat simplist şi extrem, acest fenomen va duce rapid la dispariţia genului ştiinţific din toate limbile afară de engleză.

Acest fenomen ar putea fi îngrijorător pe termen lung, pentru că ar înseamna o decuplare automată a populaţiilor nevorbitoare de engleză de lumea ştiinţifică, decuplare fără precedent în istoria modernă a ştiinţei. În această istorie recentă toate naţiunile au beneficiat de o literatură ştiinţifică în limba maternă--cel puţin într-un volum care să ilustreze despre ce e vorba. Populaţiile nevorbitoare de engleză vor trăi într-un fel de ``umbră'' a lumii ştiinţifice şi poate îşi vor dezvolta propriile culturi paraştiinţifice pentru abordarea unor probleme cum ar fi sănătatea, poate culturi plecânde de la o imitaţie superficială a discursului ştiinţific.

O problema majoră este evaluarea. Studenţii şi doctoranzii nu pot evalua rezultatele ştiinţifice ale profesorilor lor, pentru că nu le pot citi şi pentru că până una alta nu au citit niciodată un articol ştiinţific şi iau de bună ce li se spune. Administraţia nu înţelege ce e ştiinţa şi ce vrea ea şi se concentrează pe alte subiecte mai rentabile.

Într-un astfel de scenariu extrem chiar în societăţile dezvoltate ştiinţific cea mai mare parte a populaţiei, studenţii, specialiştii care nu cercetează, administraţia, chiar părţi importante ale lumii academice, sunt persoane care n-au citit sau n-au înţeles propriuzis niciodată un articol ştiinţific şi cunosc lumea cercetării numai din auzite. În multe privinţe, între ei şi cercetătorii propriuzişi ar avea loc cel mult un dialog al surzilor. Progresiv, limbajul ştiinţei ar deveni tot mai inexprimabil în limba locală, oricum dezvoltarea de limbaj specifică ştiinţei va avea loc în engleză, iar această prăpastie culturală s-ar adânci progresiv.

Din fericire, pe lângă fenomenele descrise mai au loc şi altele, aşa că de fapt e improbabil că predicţia apocaliptică de mai sus va avea de fapt loc. De exemplu noi sisteme de regăsire a scrierilor ştiinţifice, cum este Google Scholar, şi proiecte cum este OAI ar putea rezolva problema indexării pentru articolele scrise în toate limbile. Traducerea şi publicarea traducerilor devin activităţi tot mai fezabile economic datorită costurilor de publicare pe internet care sunt tot mai scăzute şi creştei numerice fără precedent a autorilor şi cititorilor genului ştiinţific va duce şi la creşterea numerică a traducătorilor. Chiar fenomenul prin care cei mai mulţi ar deveni bilingvi ca să nu se decupleze de lumea ştiinţifică ar duce la o potenţială ofertă crescută de traducători.

Până la urmă, poate vom trăi într-o lume în care multe articole ştiinţifice primare sunt traduse în (sau din) limbile ``locale'' deoarece constrângerile economice care făceau foarte dificilă traducerea, şi care au dus de fapt la situaţia actuală, incep să se relaxeze.

Înainte de a ne bucura însă de această perspectivă (care, şi ea, este o simpla extrapolare), să observăm că fenomenul de decuplare a unei culturi locale de lumea ştiinţifică, este incipient pentru unele culturi (cum sunt cea franceză sau germană) dar se poate să fie considerabil mai avansate în altele (cum este cea română) din cauza unor factori locali specifici. În România aceştia se poate să fi fost blocarea generală la literatura ştiinţifică în perioada comunistă şi imediat ulterioară şi lipsa generală de comunicare cu lumea din afara ţării.

Sit-ul ``Romanian Eprints'' este un experiment de amorsare a unei eventuale evoluţii fericite pentru limba română, prin crearea unei baze de date a articolelor şi traducerilor în limba română, dar şi a traducerilor în limba engleză a articolelor publicate iniţial în româneşte---activitate care face publicarea iniţială în română posibilă şi dezirabilă.